Razboaiele greco-persane

Gandul la un stat unitar sau chiar imperial le-a fost strain grecilor.In acelasi timp,diversitatea regiunilor tarii,cu numeroase insule si triburi dispersate,a dus la aparitia de diviziuni politice. Lumea greaca(sau elenastica) a fost astfel formata din imbinarea unei sumedenii de orase-state sau polisuri(de exemplu civilizatia sumeriana din Mesopotamia),care si-au pastrat cu ardoare independenta.
Colonizarea a dus inevitabil la razboi,iar razboiul a dus la randul sau la marirea aristocratiei armate,care odata cu colonizarea a primit o parte de pamant potrivita ca marime statutului lor,toate acestea conducand la aparitia unei aristocratii nobiliare latifundiare si la o puternica stratificare sociala in nobilime,negustorime si taranime. Mijlocul fiecaryi polis era acropola,inaltime intarita ce includea o cetate aristocratica(noblime,regi),sub care se dezvolta cetatea negustorilor si mestesugarilor si carea aveau in imediata ei apropiere proprietati agricole cultivate cu succes,toate acestea formand polisul,orasul-stat.Astfel au fost create in Grecia 400 de mini-state,in care Attica si Atena,care era cea mai dens populata aveau cel mult 250.000 de locuitori. Sparta,unul dintre cele mai mari state,avea o suprafata de 90 km2 si putea fi strabatuta fara prea mari probleme intr-o plimbare de duminica.
Saracirea majoritatii populatiei din orasele-state grecesti,unde trebuia ca toti sa lupte si sa cada pentru patrie in razboi,indiferent de averea si vointa nobilimii,a condus in majoritatea polisurilor la revolte. Acestea au propulsat la guvernare tirani(cum ar fi Pisistarte,Dracon,Solon etc.) si care s-au incheiat prin redactarea de legi si acorduri democratice cu cel mai important organ al Adunarii Poporului,in care deciziile erau luate de fiecare membru liber de varsta adulta al comunitatii grecesti.
Democratia a ajuns la apogeu in Atena in timpul lui Pericle.Doar in Sparta nu se schimbase nimic intre timp. Conducatorii ei dorieni traiau de mai multe secole intr-o comunitate armata organizata in mod democratic,care respecta ierarhia militara doar in vreme de razboi,cand puterea era preluata de doi regi-preoti. Desigur,democratia era valabila doar pentru spartanii dorieni Toate celelalte populatii,subjugate,mai ales cea ahee,erau reprezentate de multimea de zeugiti lipsiti de drepturi si indeosebi de cea a taranilor hiloti.
Dezvoltarea Greciei si a coloniilor sale,concurenta comerciala exercitata de Imperiul Persan in devenire la rasatit si,mai presus de acestea,relatiile cu importantul lor vecin,cune initial,au adus mai ales in urma revoltei grecilor din Asia Mica impotriva persanilor in anul 499 i.Hr.,la confruntari armate ,asa-numitele razboaie greco-persane. Ele au durat din anul 500 pana in 487 i. Hr. si s-au incheiat cu victoria desavarsita a grecilor si crearea unei aliante maritime a tuturor grecilor,carea a adunat mijloacele necesare unei noi posibile confruntari cu persii. Cu banii colectati si transferati apoi Atenei(Partenon),s-a asigurat mai tarziu reconstructia Acropolelor ateniene distruse de persi.Acesta a fost si una dintre cauzele razboiului intern,am putea spune civil,de pe urma,carea a stabilit statul in asa masura,incat el nu a mai reusit sa i se impotriveasca noului dusman de la nord,Macedonia.